Despre natiune
Natiunea este una dintre povestile fabuloase ale epocii moderne. Desigur natiunea nu poate avea o definitie clara, un concept absolut, nici macar nu exista asa ceva insa in mod cert si-a construit fundatia pe principiul democratiei si al solidaritatii. De ce am ales sa vorbesc acum despre ce inseamna natiune, despre insemnatatea si rolul ei? Simplu, pentru ca am simtit sa aduc intr-un prim plan ceva mult mai incarcat din punct de vedere al valorilor decat scenariile lui Traian Basescu si Emil Boc in care ei sunt actorii principali si in consecinta stiu care este urmatorul act. A devenit o rutina, altminteri obositoare.
Pornind de la o bucata imensa de apa si pamant si creionand de-a lungul miilor de ani granitele unor tari a caror istorie, cultura, civilizatie si limba au influentat pana si cele mai profunde trairi si ajunsi in acest moment putem spune ca nu istoria a infaptuit natiunea ci natiunea a infaptuit istoria prin adevar sau neadevar, prin discursuri memorabile dar nu pentru a denatura cursul actiunilor apuse ci pur si simplu pentru a se identifica prin fapte care au facut ca mapamondul sa arate astazi in acest fel.
Ce s-ar fi intamplat daca nu existau natiuni, daca si acum a-m fi trait in conglomerate monstruoase, daca nu ar fi aparut nevoia de evolutie, de identitate sau de industrie si tehnologie? Cu siguranta cursurile lucrurilor ar fi fost cu totul altfel si poate astazi vorbeam o singura limba si imparteam aceeasi traditie si mentalitate pentru ca pana la urma limba este factorul cheie insa mentalitatea reprezinta depasirea unei bariere, a unui orizont care te ajuta sa treci dincolo fara teama sau constrangere.
In ultimii 150 de ani am intrat intr-o logica noua, neprevazuta pentru ca evolutia a depasit aceste bariere si aceasta depasire defapt ne-a trezit nevoia de apartenenta acum mai mult ca niciodata probabil. Natiunea este o propietate in esenta sa, un refugiu, insemnatatea sa plasandu-ne defapt intr-un anume timp si anume spatiu. Aici ne identificam cu traditia, cultura, limba si oamenii. Fara acestea a-m avea un mare gol pe care cu greu l-am putea umple.
Intotdeauna oamenii au avut nevoie de speranta si protectie iar natiunea ofera aceste lucruri fara ca noi de multe ori sa realizam.
Natiunea este proiectarea in concret a unor ideologii si acolo unde ne asteptam mai putin sa gasim evolutie, ramanem surprinsi si fac referire aici la Africa, locul unde pana la acest moment s-au gasit cele mai vechi fosile umane iar Egiptul a fost centrul civilizatiei, astfel Africa nu a oferit doar omenirea ci a si civilizat-o. Cum a fost Africa impartita si cat de mult contau oamenii si traditiile ei, este un alt subiect, trist insa de abordat.
Intorcandu-ma la Romania, simt nevoia de solidaritate si scriu aceste randuri ca un apel la societate. Consider ca o natiune poate supravietui oricarei “disfunctiuni” atata timp cat sunt imbratisate teluri onorabile proiectate asupra unei evolutii care de multe ori pentru un scop suprem necesita sacrificii. Am traversat ere, razboaie, revolutii pentru diferite cauze dar care aveau la baza defapt adevarata religie a natiunii.
Depinde de noi catre ce ne indreptam, catre autodistrugere sau catre folosirea cu tact a resurselor pe care le-am primit cu multa truda de-a lungul generatiilor si de-a lungul miilor de ani.
Romania nu este o exceptie, este o regula care spune ca adaptabilitatea nu intotdeauna este cea mai buna solutie dar de multe ori duce la rezultate surprinzatoare.
Astazi scriem din nou istorie, nu pentru ca trebuie ci pentru ca este responsabilitatea noastra fata de generatiile viitoare care vor avea nevoie de puncte de reper pentru a nu repeta aceleasi greseli.
Sa nu uitam, Romania este o natiune si e pacat sa ne pierdem constiinta nationala indiferent de circumstante.
Pornind de la o bucata imensa de apa si pamant si creionand de-a lungul miilor de ani granitele unor tari a caror istorie, cultura, civilizatie si limba au influentat pana si cele mai profunde trairi si ajunsi in acest moment putem spune ca nu istoria a infaptuit natiunea ci natiunea a infaptuit istoria prin adevar sau neadevar, prin discursuri memorabile dar nu pentru a denatura cursul actiunilor apuse ci pur si simplu pentru a se identifica prin fapte care au facut ca mapamondul sa arate astazi in acest fel.
Ce s-ar fi intamplat daca nu existau natiuni, daca si acum a-m fi trait in conglomerate monstruoase, daca nu ar fi aparut nevoia de evolutie, de identitate sau de industrie si tehnologie? Cu siguranta cursurile lucrurilor ar fi fost cu totul altfel si poate astazi vorbeam o singura limba si imparteam aceeasi traditie si mentalitate pentru ca pana la urma limba este factorul cheie insa mentalitatea reprezinta depasirea unei bariere, a unui orizont care te ajuta sa treci dincolo fara teama sau constrangere.
In ultimii 150 de ani am intrat intr-o logica noua, neprevazuta pentru ca evolutia a depasit aceste bariere si aceasta depasire defapt ne-a trezit nevoia de apartenenta acum mai mult ca niciodata probabil. Natiunea este o propietate in esenta sa, un refugiu, insemnatatea sa plasandu-ne defapt intr-un anume timp si anume spatiu. Aici ne identificam cu traditia, cultura, limba si oamenii. Fara acestea a-m avea un mare gol pe care cu greu l-am putea umple.
Intotdeauna oamenii au avut nevoie de speranta si protectie iar natiunea ofera aceste lucruri fara ca noi de multe ori sa realizam.
Natiunea este proiectarea in concret a unor ideologii si acolo unde ne asteptam mai putin sa gasim evolutie, ramanem surprinsi si fac referire aici la Africa, locul unde pana la acest moment s-au gasit cele mai vechi fosile umane iar Egiptul a fost centrul civilizatiei, astfel Africa nu a oferit doar omenirea ci a si civilizat-o. Cum a fost Africa impartita si cat de mult contau oamenii si traditiile ei, este un alt subiect, trist insa de abordat.
Intorcandu-ma la Romania, simt nevoia de solidaritate si scriu aceste randuri ca un apel la societate. Consider ca o natiune poate supravietui oricarei “disfunctiuni” atata timp cat sunt imbratisate teluri onorabile proiectate asupra unei evolutii care de multe ori pentru un scop suprem necesita sacrificii. Am traversat ere, razboaie, revolutii pentru diferite cauze dar care aveau la baza defapt adevarata religie a natiunii.
Depinde de noi catre ce ne indreptam, catre autodistrugere sau catre folosirea cu tact a resurselor pe care le-am primit cu multa truda de-a lungul generatiilor si de-a lungul miilor de ani.
Romania nu este o exceptie, este o regula care spune ca adaptabilitatea nu intotdeauna este cea mai buna solutie dar de multe ori duce la rezultate surprinzatoare.
Astazi scriem din nou istorie, nu pentru ca trebuie ci pentru ca este responsabilitatea noastra fata de generatiile viitoare care vor avea nevoie de puncte de reper pentru a nu repeta aceleasi greseli.
Sa nu uitam, Romania este o natiune si e pacat sa ne pierdem constiinta nationala indiferent de circumstante.
Niciun comentariu